sâmbătă, 19 iunie 2021

Hoții din vis de Maggie Stiefvater | Recenzie

Număr de pagini: 496

Editură: Nemira

An de apariție: 2019

Limbă: Română

Rating: 4.75 / 5 steluțe

Mașini, săruturi și prieteni adevărați. Să fi descoperit oare Maggie Stiefvater rețeta sequel-ului perfect?

Hoții din vis este cel de-al doilea volum din seria Frăția Corbilor și, momentan, preferatul meu. 

Primul volum îl are în plan principal pe Gansey, adolescentul independent și excentric. El este liderul grupului și cel care i-a recrutat pe restul în misiunea de a-l găsi pe regele Glendower, al cărui mormânt se află în Henrietta, un mic orășel din Virginia.

Puteți găsi recenzia primei cărți aici.

În cel de-al doilea volum lucrurile se schimbă. Autoarea îl trece pe Gansey pe un plan secundar, în vreme ce Ronan Lynch, un tânăr învăluit în secrete - atât create, cât și moștenite - devine centrul de interes al poveștii. 

Ronan mi-a displăcut cel mai mult dintre băieții corbi la început. Este un personaj complex al cărui compas moral este în continuă schimbare, un tânăr nechibzuit și nepăsător care se aruncă în cele mai nebunești situații pentru o supradoză de adrenalină. 

„Flacăra dinlăuntrul lui Ronan era singurul lucru care îl ținea în viață.”

Autoarea ne arată fiecare față a băiatului, dar Hoții din vis nu reprezintă un simplu studiu asupra personajului, ci o aventură într-o lume dominată de paranormal. O lume în care visele nu sunt simple vise și nimic nu este întâmplător, unde prietenia este adeseori testată, dar niciodată năruită. 

În acest volum întâlnim noi personaje, precum Omul Cenușiu și Kavinsky, care au o influență enormă asupra poveștii și de asemenea asupra procesului de maturizare a lui Ronan, anticipând momentul în care băiatul își dă seama că 

„Viața nu înseamnă doar sex, mașini și droguri” ,

ci o infinitate de posibilități. Că el este 

„(...) o stea călătoare, plin de posibilități nelimitate” 

Am început cartea cu așteptări destul de mari și nu am fost deloc dezamăgită. Ador felul în care paranormalul se împletește cu realitatea, creând o lume de secrete bine îngropate și mistere la tot pasul, gata să fie elucidate.

Iar eu ador să mă joc de-a detectivul.

Prietenia este de asemenea un punct cheie în roman, așa cum am menționat și mai sus. Cei cinci protagoniști sunt aduși împreună în cele mai creative moduri cu putință și, treptat, devin inseparabili. Îmi place să urmăresc evoluția lor carte de carte, o trecere rapidă de la tachinări la seriozitate, de la confuzie la a fi acolo unul pentru celălalt, indiferent de circumstanțe. 

Abia aștept să încep cel de-al treilea volum pentru care am plănuit un buddy read cu cea mai bună prietenă. Am auzit multe păreri bune despre el și cu cine altcineva să împărtășesc experiența, dacă nu cu ea?

Cu toate că mai am încă 2 volume până o termin, pot spune cu certitudine că această serie se numără acum printre preferatele mele și sper că îi veți acorda și voi o șansă!

Cartea poate fi achiziționată de pe site-ul editurii Nemira, la fel ca restul seriei. Link pentru volumul doi, aici.

Lectură plăcută!

marți, 8 iunie 2021

All the Stars and Teeth by Adalyn Grace | Review

Paperback: 400

Publisher: Titan Publishing Group

Published: 2020

Language: English

Rating: 5 / 5 stars

I've heard nothing but great things about Adalyn Grace's debut novel ever since it came out. A book about magic, pirates and a princess doing everything she can to save her kingdom? 

Sign me in! 

All the Stars and Teeth tells the story of Visidia, a kingdom where everyone is free to choose their own magic, as long as they learn only one, for multiple magics are said to be their doom. The exception from this rule is the royal family, who doesn't have the freedom of choosing, their magic - soul magic - is locked in their bloodline and therefore it is their duty to control it before it can grow to control them.

Amora Montara, the heir to the throne, has to prove on her eighteenth birthday that she can master soul magic in order to inherit the title of High Animancer and her father's throne, yet when the demonstration goes awry, she is forced to flee her island and bargain with a pirate in order to save herself and her people from certain death.

I went into this book with sky high expectations and with hopes that it would get me out of the reading slump I accidentally landed in - which it did, but I nearly DNF-ed it in the process. For the first 50 pages, I had a really hard time connecting with the story and the main character and I was seriously considering putting it down for good. I was impatient to get to an exciting point and couldn't see the purpose of such a long introduction, yet looking back, it was not long, and proved very useful.

Passing that certain point though was what I needed in that moment and when I did, my patience came back and I could enjoy the story as I should have from the beginning: page by page.

Now first things first: Amora. She is an interesting character, one that even though I had trouble connecting with at the beginning, I came to admire and root for in the end. Her fiery personality and adventurous spirit make for a marvelous story, 

"I love Arida, but gods, what I wouldn't give to turn this ship around and keep sailing."

yet a story that paused way too abruptly in my opinion. 

But then again, if it were for me, the entire story would be told in one long book, and where would be the fun in that?

I think what I like most about Amora is the determination she shows with every opportunity and her refusal to accept her fate without daring to challenge it. She knows who she is, who she trained her entire life to be, and nothing will stand in the way of that. 

Not even a curse.

Bastian on the other hand is reckless and acts like he has nothing to lose at all times, which can get annoying, but in his case, wasn't. His past was a story I quite enjoyed trying to decipher and his constant sass was a delight. 

Now I'm quite fond of the enemies to lovers trope, when done well, and it was clear from the moment those two laid eyes on each other that it would eventually come to it, so I could be heard in the background praying that this ends well. 

The results exceeded my expectations.

While I enjoy a good representation for this trope, I am not a heavy romance fan and would rather see more magic and adventure happening than the development of their relationship - and the author did not disappoint on that matter. Adalyn Grace managed to mix a slow burn romance with sailing, curses, mermaids and a lot of sword fighting - and I could not have asked for something better.

The world building is yet another thing I really loved about this book, that and the magic system. Every island is attributed a color and a magic: the people either learn the ability of their land, or they move to another. Simple as that, and quite efficient, keeping everything in order.

My inner Monica Geller is pleased at the organization.

The ending had me searching almost instantly for the second book, the need to know how this duology concludes taking over. I'm excited to start book two and see what other adventures are in stock for us.

Until then, happy reading everyone!